Iată acum vă prezint melodia pe care am compus-o în ziua când au cazut primii fulgi de nea în Oradea. Pur si simplu m-a inspirat mai mult ca niciodată. Şi a ieşit ceea ce veţi auzi mai jos. Pun melodia cu şi fără vocal (pentru cei carepoate vor să o interpreteze ).
Cu
Fără
Versuri:
Look outside and see that the snow is falling again
Every little child was waiting for this moment
Can you see yourself on the playground
I know you want it more than anything else
Refren:
So let’s go and have some fun
We both know the child is within your heart
So please don’t make me ask you twice
‘Cus if you do you’ll have to pay the price.
You keep staring out the window at the falling snowflakes
Your cellphone’s ringing but your affraid to answer – the friends are calling
They are on the playground for a long time
Don’t make your friends wait no more.
Refren
Put on your boats, your scarf and a jacket
Open the door get out and lock it
The first step is harder just don’t give up
Take the chance and go, go, go, goooooo….
De multe ori cand e vorba de o sarbatoare (oricare ar fi aceea) e foarte important sa stim und eisi are originea. Chiar daca e foarte popular, craciunul nu este o sarbatoare care-i place lui Dumnezeu. De ce? Sa vedem ce zic cateva encicolpedii mari in legatura cu aceasta sarbatoare:
“Data nasterii Lui Cristos nu este cunoscuta. Evangheliile nu spun nimic despre luna si ziua exacta” (New Catholic Encyclopedia, volumul III, pagina 656).
“Obiceiurile din zeilele noastre (dar nu numai) care se practica in Europa nu se pot eticheta ca fiind obiceiuri crestine ci, mai degraba pagane care au fost preluate si acceptate de biserica . . . Tiparul pentru majoritatea obieiurilor de craciun a fost Saturnalia” (Encyclopædia of Religion and Ethics [Edinburgh, 1910], autor: James Hastings, volumul III, paginile 608, 609).
“In majoritatea bisericilor crestine craciunul este sarbatorit pe data de 25 decembrie din secolul 4. Atunci, data aceasta a marcat sarbatoarea solstitiului care a fost numit “renasterea Soarelui (lat. natale)”, deoarece zilele au inceput sa devina mai lungi si a parut ca soarele se renaste. Acest obicei popular a fost acceptat in Roma de biserica, . . . dandu-i un nou inteles” (Encyclopædia Universalis, 1968 [Franta], volumul 19, pagina 1375).
“In formarea sarbatorilor de craciun a avut influenta sarbatoarea pagana in cinstea lui Sol Invictus (Mitras). Pe de alta parte, 25 decembrie a fost data solstitiului, care a fost privit ca raspandirea luminii in lume, adus de Cristos. Atfel simbolul lui Sol Invictus s-a schimbat in Cristos” (Brockhaus Enzyklopädie [Germania], volumul 20, pagina 125).
“Craciunul nu e sarbatorit pe 25 decembrie pentru ca aceasta data este corecta din punct de vedere cornologic, ci pentru ca au vrut sa dea o forma crestina sarbatorilor romane ale solstitiului de iarna” (Enciclopedia Hispánica).
Este originea sarbatorilor intr-adevar importanta?
Unii oameni recunosc ca sarbatori precum Craciunul sunt de origine pagana, insa nu cred ca este gresit sa le celebreze. De fapt, majoritatea nu se gandesc la inchinarea falsa cand tin sarbatorile. In plus, multi considera ca acestea sunt ocazii excelente pentru a petrece timp cu familia.
Poate crezi ca originea sarbatorilor n-are nicio legatura cu modul in care sunt celebrate ele astazi. Insa originea unui lucru este importanta. Gandeste-te ce-ai face daca ai vedea o bomboana aruncata in noroi. Ai lua-o de jos sa o mananci? Bineinteles ca nu, pnetru ca e murdara. Si sarbatorile par atragatoare, insa provin din “locuri” murdare. Pentru a sustine cu fermintate inchinarea adevarata, trebuie sa gandim la fel ca profetul Isaia, care le-a spus inchinatorilor adevarati: “Nu va atingeti de nimic necurat” – Isaia 52:11.
Era rece. Nu chiar foarte rece. Doar rece. Cu o bine calculată mişcare am păşit pe gheaţă cu patinele negre pe care le am şi era să pic în cap. Uitasem total cum e să mergi cu patinele. M-am obişnuit foarte mult cu rolele vara asta (cred că am facut min 100 km cu ele), iar acum sunt mai nesigur pe mine ca niciodată în timp ce patinez. E faorte naşpa.
Îm plus, chiar când devena mai interesant, s-a apucat şi vremea să se încălzească. Ce noroc, nu? Azi aş mai fi vrut o dată să alunec pe aripile clătinânde ale patinelor pe gheaţa cu mici denivelări al stadionului Voinţa. Dar m-am aflat cu o mare de noroi peste tot. Şi mai naşpa. Chiar aş fi vrut să vă adresez o invitaţie (celor care îmi mai citesc blogul) să ne vedem acolo. Dar văzând situaţia de afară, cred că această ofertă rămâne suspendată până ce îngheaţă din nou.
[dovezi că am fost].
Cel puţin în viziunea mea ar fi înlocuitorul perfect al caietelor studenţeşti, chiar dacă a fost proiectat pentru activitatea de business (ce aiurea sună!). Priviţi puţin şi vedeţi ce chestie o să mai apară (sperăm).
Dacă aveţi datorii domnului Somn, încercaţi să vă ştergeţi datoriile cât mai rapid. Nimic nu e mai bun decât să fiţi fresh în urma somnului liniştit!!!
PS: a trebuit să simt asta pe propria piele în urma a multe lucruri nasoale. Povestea mai încolo când ajung acasă
Primii fulgi de nea au început să împodobească oraşul nostru mult iubit, Oradea. Toţi am aşteptat acest moment (mai mult sau mai puţin) din varii motive. Motivul meu este unul simplu: ador să patinez şi abia aştept să îngheţe, ca să avem vreo 2 patinoare. E singurul sport pe care-l ador.
Chiar acum, uitându-mă afară pe fereastra cu rama albă, văd cum fulgii suflaţi în toate părţile de vântul rece şi “subţire” care de obicei e omniprezent în timpul iernii, mă gândesc la multe lucruri care mă frământă. Precum fulgii de nea cad din nori şi gândurile mele apar, dispar şi reapar în mintea mea stufoasă, încărcată de amărăciune (cel puţin în momentul de faţă; îmi trece). Voi posta aici o poezie.
Verde-i bambusul
Albă e fereastra,
Verzi-s brazii toţi
Albă e şi neaua.
Albe-s şi memoriile ce acoperă cărarea
Venind de nicăieri, cerându-mi apărarea.
Vede, strigă, se-nspăimântă de vuietul naturii,
Neavând scăpare, înfruntând strigoii.
Culorile, încet încet dispar,
Se deschid, din ce în ce mai mult,
Până toate se unesc pentru a lupta ca unul.
Asemănarea lor e nulă; tremurând
Toţi cad la pământ.
Mă simt vinovat…
Vreau culorile să-mi pătrundă
În adâncul inimii – să n-o ascundă,
Din nou să am puterea
Să văd cele nevăzute.
VinSiEu.ro este locul unde afli care sunt cele mai tari evenimente din România! Fie ca eşti interesat de ultimele lansări de carte, concerte rock sau simfonice, sau vrei să fii înştiinţat din timp de ultimele conferinte organizate, pe VinSiEu.ro îţi spunem azi unde mergi mîine.
VinSiEu.ro lansează Campania “Anti Plictis”. Dacă te-ai saturat de circul politic şi îţi place să ieşi în oraş, te invităm să te alături mişcării noastre.
Eşti pasionat de distracţie, petreceri, competiţii sportive, concerte, sau pur şi simplu nu suporţi să stai în casă? Înscrie-te pe site şi participă la campania ce vrea să scoată România din amorţeală! Alătură-te membrilor Campaniei “Anti Plictis” şi câstigă premiile puse in joc: tricouri meseriaşe, bilete la film (sau la teatru, dacă cinematograful nu e pe placul tău) şi multe alte surprize.
Dacă ne dovedeşti că eşti o persoană activă, mereu în căutare de evenimente, te vom face “Anti-plictisitul şef”. Asta înseamnă că vreme de un an întreg te vei distra pe banii noştri, intrând la orice eveniment din România în cele 12 luni de mandat!
).
Te distrezi un an pe banii noştri!